Religia Bon era religia indigena a Tibetului inainte de sosirea budismului in secolul al 7-lea d.Hr. Astazi, Bon este similar cu Budismul Tibetan. Este o chestiune controversata daca Bon a influentat Budismul Tibetan sau invers. Bon este scris fie Bön sau Bon, si este uneori numit Bonism. Adeptii Bon sunt cunoscuti ca Bönpo sau Bon-po.
Date pe scurt
• Data fondarii: nici unul (Bön Original); 16.000 i.Hr. (Yungdrung Bön, conform Bönpo); sec.14-lea d.Hr. (Bön Nou)
• Locatia: Tibet
• Fondator: nici unul (Bön Original); Tonpa Shenrab Miwoche (Yungdrung Bön
• Adepti: necunoscut, probabil in jur de 100.000
Cum a aparut religia Bon?
Istorie
Atat oamenii de stiinta cat si Bönpo se disting intre Bon original si Bon modern. “Bon Original” se refera la religia indigena din Tibet, care a fost animista (crezand ca natura este patrunsa de spiritele bune si rele) si samanica. Numele a fost probabil derivat din recitarea rituala (Bon, care inseamna “invocare”) a practicienilor sai.
Natura exacta a originalului Bon este dificil de stabilit, deoarece toate descrierile timpurii ale acesteia sunt din punct de vedere budist si intentioneaza sa-l discrediteze. Dupa prima difuzare a budismului in Tibet in secolul al 7-lea, Bon a fost persecutat de catre conducatorii Budisti, dar a supravietuit si a devenit mai organizat pana la momentul celei de a doua difuzare a budismului in secolul al 11-lea.
Bönpo invata o a doua etapa de Bon, pe care in general oamenii de stiinta o resping, numita Yungdrung Bon. Aceasta etapa de bon se spune ca a fost fondata de catre cineva care semana cu Buddha pe nume Shenrab Miwoche, care a trait in urma cu 18.000 ani intr-un taram mitic din Zhang Zhung langa Tibet.
Alternativ, oamenii de stiinta budisti tibetani l-au identificat pe Shenrab cu Lao-tzu, facand Bon un derivat al Taoism-ului. Cercetatorii moderni au sugerat, de asemenea, Shaivite (secta hindusa dedicata lui Shiva) influenta din Kashmir in dezvoltarea Bon.
Religia Bon asa cum se practica in prezent, cunoscut sub numele de “Bon Nou” este, in esenta, o forma a budismului tibetan. Totul a inceput in secolul al 14-lea, atunci cand unii invatatori de Bon au inceput sa adopte practici tibetane budiste legate de Padmasambhava.
Desi Bon Nou difera considerabil de Yungdrun Bon, practicantii Bon Nou privesc religia lor ca parte a unei traditii Bon continue care include etapele anterioare. Conform Dictionarului Oxford de religiile lumii ”orice legatura intre Bon antic si modern este extrem de subtila”.
Se crede ca budismul tibetan a fost modelat de Bon, dar Dictionarul Oxford respinge si asta”. ”Spre deosebire de conceptia populara gresita ca budismul a fost influent semnificativ de Bon atunci cand a intrat in Tibet, este clar ca ceea ce se stie de Bon astazi este aproape complet influentat de Budismul Mahayana, care a fost transplantat din India in Tibet practic neschimbat”.
Dalai Lama, care este de sustinatorul Bon, impartaseste o persepctiva similara: ” La inceput, cred, [Bon] nu a fost o religie fructuoasa, dar atunci cand budismul a inceput sa se dezvolte in Tibet, Bon a avut, de asemenea, o oportunitate de a isi imbogati propria filozofie religioasa si resursele meditative”.
Astazi, religia Bon poate fi gasita in partile mai izolate din nordul si vestul Tibetului, precum si in exil la Manastirea Tashi Menri Ling in Dolanji din Himachal Pradesh, India. Actualul lider al Bon este Sanctitatea Sa Lungtok Tenpai Nyima.
Conform recensamantului din China, aproximativ 10% din tibetani (aproximativ 100.000 de persoane) sunt adepti Bon. La momentul preluarii comunismului au existat aproximativ 300 de manastiri Bon in Tibet si China de Vest. Conform unui studiu recent, exista 264 de manastiri si schituri Bon active.
Credintele de baza din religia Bon
In formele sale anterioare, doctrina Bon a fost un teism dualist, predand ca crearea lumii a fost adusa de bunul coexistent si principiile rele, dar filozofia Bon-ului modern este, in general, in acord cu dogmele non-teiste budiste.
Cu toate acestea, ritualurile Bon includ veneratie, iconografie si meditație asupra zeitilor pasnice si furioase (ca in budismul tibetan). O adaugare legata de zeitatile pasnice si furioase, Bon poate face diferenta intre zeitatile “luminate” si cele care sunt inca”in aceasta lume” sau nu este pe deplin luminat.
Exista patru zeitati pasnice principale, cunoscute sub numele de Cei Patru Lorzi transcendenti. Acestia sunt condusi de o zeita, Yum, “Mama”, urmata de trei zeitati de sex masculin cunoscuti sub numele de Lha “Dumnezeu”, Sipa “procreator” si Tönpa “Invatatorul”.
Principalele ritualuri Bon centreaza in jurul zeitatilor furioase sau tutelare (yidam), impartite in Mama Tantra si Tatal Tantra. Acestea sunt reprezentate cu expresii feroce, multe brate si picioare inarmati cu arme infricosatoare si calcand vrajmasii in picioare. Ca si in budismul tibetan, meditatia la zeitatile furioase este un mijloc de a intelege realitatea si de a atinge iluminarea.
Bon imparte structura celor noua yanas (cai sau vehicule) cu scolile Nyingma a budismului , care are punctul culminant in meditatia pentru “marea perfectiune”. Aceasta afirmatie Bönpos a fost transmisa prima data de Shenrab si abia mai tarziu a intrat in traditia Nyingma. Cele noua cai Bon sunt:
1. Calea Predictiei (Phyva-gshen Theg-pa) – astrologie, ritual si pronosticare
2. Calea Lumii Vizuale (sNang-shen theg-PA) – explica universul psihofizic
3. Calea Iluziei (“Phrul-gshen theg-pa) – ritualuri pentru dispersarea fortelor adverse
4. Calea Existentei (Srid-gshen theg-pa) – ritualuri de inmormântare si de deces
5. Calea Adeptiei (DGE-bsnyen theg-pa) – zece principii de activitate sanatoasa
6. Calea unui Calugar (Drnag-srnng theg-pa) – reguli și regulamente monahale
7. Calea Sunetului Primordial (Adkar theg-pa) – integrarea unui practician inaltat in Mandala de cea mai mare iluminare
8. Calea Shen Primordial (Ye-gshen theg-pa) – care cauta un adevarat maestru tantric si angajamentele spirituale, care leaga un ucenic de stapanul sau tantric
9. Calea Doctrinei Supreme (Bla-med theg-pa) – doctrina marii perfectiuni
Practicile de baza din religia Bon
Practicile Bon sunt similare in multe feluri de cele ale budismului tibetan, inclusiv folosirea de thangkas, mandale, si meditatia pe diverse zeitati ca mijloace de iluminare. Viata monahala este puternic accentuata. Ca si in Bon original , astrologia si medicina raman importante.
