Cu totii cunoastem faptul ca familiile indoliate pot opta incinerare Cluj Napoca atunci cand au pe cineva decedat a carui dorinta a fost sa fie incinerat dupa moarte. Exista situatii in care familiile greu incercate nu gasesc locuri de veci, asa ca opteaza pentru incinerare.
Tinand cont de aceste detalii, vom vedea in cele ce urmeaza ce se intampla cu ramasitele cadavrelor incinerate.
Prelucrarea fragmentelor genereaza o pulbere uniforma, gri deschis pana la gri inchis, care este de obicei similara in textura si aspect cu nisipul. Reziduurile incinerate ale unui barbat adult vor cantari de obicei aproximativ sase kilograme, in timp ce ramasitele unei femei adulte vor cantari aproape de patru kilograme. Inaltimea decedatului, mai degraba decat greutatea acestuia, are o corelatie puternica cu greutatea cenusii produse prin incinerare.
Desi ramasitele incinerate sunt denumite in general cenusa, in realitate sunt compuse din fragmente osoase pulverizate. Procesul de incinerare distruge toate urmele de materie organica, pe baza de carbon si toate fluidele corporale se evapora si scapa prin evacuarea crematoriului.
Intrucat, dupa incinerare nu ramane niciun material organic, cenusa umana nu prezinta nici un fel de pericol pentru sanatatea vietii sau a mediului. Caldura extrema a crematoriilor inseamna, deasemenea ca putin pana la nici o urma a castelului de incinerare sau a recipientului (indiferent de material) va ramane sa se amestece cu cenusa ta iubita.
Cu toate acestea, pot aparea cateva urme minore ale materialelor care se aflau in corp in timpul incinerarii, cum ar fi implanturi, umpluturi, fitinguri de sicrie si asa mai departe, dar acestea vor fi cel mai probabil detectate si indepartate cand cenusa va trece prin campul magnetic dupa procesare.
Scheletul uman este compus mai ales din carbonati si fosfati de calciu. Aceste elemente confera osase rezistente si durabilitatea extraordinara si ii permit sa supravietuiasca caldurii intense necesare pentru incinerare atunci cand toate celelalte tesuturi ale corpului sunt distruse. In plus fata de acesti compusi, este foarte frecventa gasirea de oligoelemente, in special a metalelor, in fragmente osoase. Aceste metale sunt absorbite de oase pe tot parcursul vietii unui individ si raman in schelet dupa moarte.
Interesant este faptul ca procentul exact al anumitor elemente din ramele incinerate variaza in functie de individ. Nici doua mostre de cenusa umana nu vor fi exact aceleasi in ceea ce priveste compozitia elementara. Acest lucru se datoreaza faptului ca o multitudine de factori de mediu pot influenta absorbtia.
De exemplu, zonele puternic industrializate care sufera ploi acide vor avea un pH mai scazut al apei. Acest pH mai mic permite ca elementele care includ cuprul, plumbul si cadmiul sa patrunda in apa de baut si astfel sa fie ingerate de persoanele care locuiesc in zona. Din motive similare, persoanele cu statut socio-economic inferior, care locuiesc in apropierea fabricilor, au un risc mai mare la expunerea la metale grele. Aceste oligoelemente sunt apoi absorbite de sistemul osoase si vor fi ulterior prezente in ramasitele incinerate ale aceluiasi individ.
Dieta poate influenta, de asemenea, compozitia elementara a cenusii umane. De exemplu, persoanele care urmeaza o dieta vegetariana sunt susceptibile de a avea niveluri mai ridicate ale elementului strontiu in cenusa lor.
Unele metale sunt de fapt critice pentru supravietuirea unui om si trebuie sa fie ingerate in mod regulat, inclusiv crom, mangan, nichel, cobalt si fier. Alte elemente care ar putea fi prezente in cenusa umana la diferite niveluri includ arsenic, plumb, argint, potasiu, litiu, seleniu si vanadiu.
